Despre proiect

Proiectul “Etnografia tranzițiilor la deținut” își propune dobândirea unei înțelegeri avansate a procesului de reintegrare socială din perspectiva subiectivă a deținuților. Procesele, interacțiunile, semnificațiile și conflictele inerente reintegrării vor fi examinate din perspectivele deținuților romi și români. Pentru a evalua impactul mediului cultural, politic și social asupra procesului de reintegrare, cercetarea se va desfășura în două țări: Norvegia și România. Astfel, universul cercetării va include patru grupuri distincte de deținuți: 20 de deținuți români, 20 de deținuți români de etnie rromă, 10 deținuți români încarcerați într-un penitenciar norvegian și 5 deținuți romi încarcerați într-un penitenciar norvegian. Pentru a face posibilă comparația între cele două țări, procesele de colectarea și analizarea datelor vor urmări același tipar.

Metodologia cercetării presupune un design etnografic, care presupune că cercetătorii vor “plonja” în lumea deținuților. Principalele metode de cercetare sunt observația, interviul în profunzime, teste psihometrice și fotografia. Pe parcursul cercetării, cercetătorii vor petrece cât mai mult timp cu putință cu participanții atât înainte cât și după liberare. Aceștia îi vor însoți pe foștii deținuți în prima zi de libertate. Interviurile vor fi desfășurate înainte de liberare, precum și după liberare (la o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și un an). Vom aplica teste psihometrice pentru a monitoriza schimbări în motivație, capacitatea de acțiune autonomă (agency), speranță și abilitățile și strategiile de rezolvare a problemelor și de acomodare cu situația (coping).

O echipă de cercetători va efectua activitaţile de cercetare: cinci cercetătorii de la Universitatea din Bucureşti şi doi cercetători de la Universitatea din Oslo. Ambele universităţi au o experienţă vastă în ceea ce priveşte cercetarea sociologică. Universitatea din Oslo are o expertiză specială în efectuarea cercetărilor etnografice în mediul penitenciar fapt care va veni în sprijinul dezvoltării activităţilor efectuate de către colegii din România.

Obiectivul final al cercetării este de a contribui la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei din penitenciare, cu un accent special pe deţinuţii de etnie rromă. Cercetarea va avea două tipuri de contribuţii: una știinţifică şi una de elaborare a politicilor publice. La nivel știinţific, această cercetare va contribui la corpul existent de cunoştinţe cu privire la sensurile şi modul de înţelegere ale foştilor deţinuţi în ceea ce priveşte procesul de reinserţie. Se va urmări, de asemenea, dacă şi în ce măsură aceste sensuri sunt diferite pentru deţinuţii aparţinând minorităţii rrome sau dacă şi în ce măsură mediile şi structurile culturale şi sociale au impact asupra înţelegerii şi asupra experiențelor deţinuţilor în ceea ce priveşte procesul de reintegrare.
 
Din punct de vedere al elaborării de politici publice, această cercetare va identifica resursele şi obstacolele în calea reintegrării şi va dezvolta recomandări cu privire la obstacolele de depășit și resursele de exploatat. Aceste recomandări vor fi prezentate Comitetului Interministerial pentru Incluziune Socială. Un film bazat pe “poveşti adevărate” va fi produs şi difuzat cu scopul de a provoca şi informa atitudinile publice cu privire la deţinuţi şi în special la deţinuţii de etnie rromă.

Partea inovatoare a acestei cercetări constă în metodologia etnografică folosită. Utilizarea datelor vizuale, alături de “naraţiune” poate produce o înţelegere complexă a dimensiunii spaţiale a procesului de reintegrare. Compararea datelor obţinute despre deţinuţii români din cele două ţări va pune într-o lumină nouă impactul pe care mediului şi instituţiile sociale îl au asupra acţiunilor subiective ale deţinuţilor. De asemnea, acest aspect ar putea fi relevant cu privire la modul în care imigrarea afectează statele din Europa de Vest. Cercetătorii împreună cu foștii deținuți vor prezenta recomandările Comitetului Interministerial pentru Incluziune Socială. Făcând aceasta, "utilizatorii” vor avea posibilitatea de a co-produce politica care va influenţa alţi deţinuţi pe viitor. Includerea părerilor subiective ale deținuților în formularea de politici publice poate genera noi abordări în politică și practică.

Toate informațiile obținute în această cercetare sunt confidențiale. Participanții vor fi informați cu privire la cercetare și vor semna un acord de consimțământ. De asemenea, se vor putea retrage din cercetare în orice moment, fără a da vreo explicație. Toți membri echipei de cercetare vor semna un acord de confidențialitate. Datele cu caracter personal (nume, adrese) vor fi codate și protejate prin parole. Munca echipei de cercetare este supravegheată de o comisie etică.